Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite boli cronice din România — și, în același timp, una dintre cele mai subestimate. Este adesea numit „boala tăcută”, deoarece diabetul de tip 2, care reprezintă peste 90% din cazuri, se poate dezvolta lent, de-a lungul mai multor ani, fără simptome vizibile. În momentul diagnosticării, boala este de multe ori deja prezentă de ceva vreme.

Vestea bună este că diabetul poate fi gestionat foarte bine. Cu diagnosticul corect, tratamentul adecvat și monitorizare regulată, persoanele cu diabet pot avea o viață plină și sănătoasă. Iar odată cu progresele terapeutice remarcabile din ultimul deceniu — în special apariția agoniștilor de receptor GLP-1 și a inhibitorilor SGLT2 — opțiunile clinice disponibile astăzi în România sunt cele mai bune de până acum.

Diabetul în România: Înțelegerea Dimensiunii Problemei

Conform studiului epidemiologic PREDATORR, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) în perioada 2012–2014 — singurul studiu național de prevalență a diabetului din România —, aproximativ 11,6% din populația adultă suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), 1.485.087 de persoane erau înregistrate în evidențele medicale în 2024, dintre care 114.904 diagnosticate în același an. Estimările Federației Internaționale de Diabet (IDF) indică aproximativ 1,3 milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani cu diabet în România în 2024, o prevalență comparabilă cu media europeană.

Surse: Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice — studiul PREDATORR; Institutul Național de Sănătate Publică (INSP); Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS); International Diabetes Federation — Diabetes Atlas 2024.

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), doar aproximativ 1,3 milioane de pacienți cu diabet se află sub tratament prin Programul Național de Diabet Zaharat — puțin peste jumătate din totalul cazurilor estimate. Diferența reprezintă fie persoane care nu urmează tratament farmacologic, fie cazuri încă nediagnosticate, confirmând tendința observată la nivel global. O particularitate a sistemului românesc, subliniată de SRDNBM, este că îngrijirea persoanelor cu diabet este asigurată exclusiv de medici specializați în diabet, nutriție și boli metabolice — o specialitate de sine stătătoare, prezentă în puține state la nivel mondial.

Tipuri de Diabet

Nu orice diabet este la fel. Înțelegerea tipului pe care îl aveți — sau pentru care sunteți în risc — este primul pas către un management eficient.

Cauze și Factori de Risc

Diabetul de Tip 1

Cauza exactă a diabetului de tip 1 rămâne incomplet elucidată. Este o boală autoimună — sistemul imunitar atacă și distruge în mod eronat celulele beta din pancreas, responsabile de producerea insulinei. Factorii genetici joacă un rol, la fel ca posibila expunere la anumite infecții virale. Cercetarea în acest domeniu este coordonată în România prin institute precum Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N.C. Paulescu” din București, alături de societăți de specialitate precum SRDNBM.

Diabetul de Tip 2

Diabetul de tip 2 are un set de cauze mai complex și modificabil, combinând predispoziția genetică cu factori de stil de viață și de mediu. Mecanismul central este rezistența la insulină — celulele organismului nu mai răspund eficient la insulină — asociată cu un declin progresiv al capacității pancreasului de a compensa printr-o producție mai mare.

Semne și Simptome

Simptomele variază considerabil între diabetul de tip 1 și tip 2. Tipul 1 se manifestă adesea acut — cu debut rapid al simptomelor, ce pot indica cetoacidoză diabetică (CAD), o urgență medicală. Tipul 2, dimpotrivă, se dezvoltă de obicei lent și silențios, de-a lungul mai multor ani, cu simptome atât de ușoare sau graduale încât mulți oameni le atribuie îmbătrânirii, stresului sau oboselii.

Tratamente Actuale pentru Diabet în România

Tratamentul diabetului a trecut printr-o adevărată revoluție în ultimul deceniu. În România, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) stabilește ghidurile clinice de referință, aliniate cu recomandările internaționale ale American Diabetes Association (ADA). Accesul la medicație și condițiile de decontare sunt reglementate prin Programul Național de Diabet Zaharat, administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Modificarea Stilului de Viață — Baza Oricărui Tratament

Pentru tipul 1 și tipul 2 de diabet, stilul de viață este fundamentul managementului bolii. Pentru tipul 2 în special, schimbarea alimentației și creșterea activității fizice pot reduce semnificativ HbA1c, pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină și, în unele cazuri — mai ales după chirurgie bariatrică sau diete cu aport caloric foarte scăzut — pot conduce la remisie susținută. Programele de educație structurată desfășurate în cabinetele de diabetologie oferă sprijin dovedit științific pentru gestionarea stilului de viață.

Tratamentul Farmacologic

Mai jos sunt prezentate principalele clase de medicamente disponibile în România. Deciziile terapeutice sunt individualizate — ghidurile SRDNBM și ADA 2025 subliniază o abordare centrată pe pacient, care ia în considerare riscul cardiovascular, funcția renală, greutatea și preferințele personale.

Importanța Controalelor Regulate

Diabetul este o boală cronică ce evoluează în timp, iar complicațiile sale — dacă nu sunt detectate — pot fi grave și ireversibile. Retinopatia diabetică este una dintre principalele cauze de orbire la adulții în vârstă activă din România. Nefropatia diabetică este un factor major al bolii renale cronice terminale. Neuropatia periferică determină complicații ale piciorului diabetic care, în cazurile severe, pot duce la amputație.

Cercetările de decenii demonstrează că toate aceste complicații pot fi în mare măsură prevenite — sau semnificativ întârziate — printr-un bun control glicemic, gestionarea tensiunii arteriale și monitorizare regulată. Controlul anual structurat al pacientului cu diabet este una dintre cele mai bine fundamentate și mai eficiente intervenții din întreaga medicină.

Ce Trebuie să Includă Controlul Anual de Diabet

• Măsurarea HbA1c (media glicemiei din ultimele 3 luni)
• Măsurarea tensiunii arteriale și revizuirea tratamentului antihipertensiv
• Funcția renală — rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR) și raportul albumină/creatinină urinară
• Colesterol și profil lipidic complet
• Evaluarea greutății și a indicelui de masă corporală (IMC)
• Examinarea picioarelor — inclusiv evaluarea pulsului și a sensibilității
• Screening pentru retinopatie diabetică — examen de fund de ochi sau retinografie
• Revizuirea și ajustarea medicației, dacă este necesar
• Evaluarea aderenței la planul de autogestionare a diabetului
• Evaluarea statusului de fumător și sprijin pentru renunțare, dacă este cazul
• Vaccinarea antigripală (recomandată ferm persoanelor cu diabet)

Screening pentru Cei Fără Diagnostic

Dacă aveți factori de risc pentru diabetul de tip 2 și nu ați fost niciodată testat, medicul de familie poate solicita o glicemie a jeun sau o HbA1c — analize simple, disponibile în laboratoare din întreaga țară. Acest lucru este deosebit de important dacă aveți peste 45 de ani, antecedente familiale de diabet, tensiune arterială crescută sau ați avut exces ponderal în timpul sarcinii. Detectarea precoce a prediabetului oferă o fereastră reală de oportunitate pentru a preveni sau întârzia apariția diabetului de tip 2 prin schimbarea stilului de viață.

Viitorul Tratamentului Diabetului

Ritmul inovației în medicina diabetului este fără precedent. Mai multe direcții de cercetare — unele deja aflate în studii clinice avansate — au potențialul de a transforma fundamental ce înseamnă să trăiești cu diabet în următorul deceniu.

Cercetarea privind terapia cu celule stem pentru diabetul de tip 1 este analizată în detaliu într-o publicație din 2025 în PMC (PMID: PMC12689004), care concluzionează că „terapia cu celule stem oferă o strategie dublă: regenerarea celulelor beta producătoare de insulină și reglarea răspunsurilor imunitare”. Deși un tratament definitiv rămâne un obiectiv al viitorului, direcția cercetării este mai promițătoare ca oricând.

Instituții și Resurse de Referință în România

Dacă trăiți cu diabet în România, sau vă îngrijorează riscul de a-l dezvolta, următoarele organizații și servicii sunt principalele dumneavoastră puncte de referință pentru îngrijire clinică, educație și sprijin.

Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM)

SRDNBM este autoritatea științifică de referință pentru toate aspectele legate de îngrijirea diabetului în România. Este responsabilă de studiul epidemiologic PREDATORR — cel mai amplu studiu de prevalență a diabetului realizat în România — și emite anual comunicate și materiale de conștientizare cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, 14 noiembrie.

CNAS și Programul Național de Diabet Zaharat

Casa Națională de Asigurări de Sănătate administrează Programul Național de Diabet Zaharat, prin care sunt decontate medicația și dispozitivele medicale pentru persoanele diagnosticate. Datele CNAS, corelate cu cele ale Institutului Național de Statistică, sunt folosite pentru monitorizarea evoluției bolii la nivel național.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)

INSP, prin Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, publică anual date epidemiologice detaliate privind prevalența și incidența diabetului la nivel de județ, esențiale pentru planificarea politicilor de sănătate publică.

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N.C. Paulescu”

Institutul „N.C. Paulescu” din București este principalul centru de referință pentru diagnosticul, tratamentul și cercetarea în domeniul diabetului și bolilor metabolice din România, oferind și programe de educație terapeutică pentru pacienți.

Întrebări Frecvente